Unde e al doilea pantof?

Cred în şansa a doua. Cred că fiecare om are dreptul să greşească odată şi să fie iertat. Cred că la a doua privire îţi poţi schimba complet prima impresie. N-am luat niciodată în considerare prima impresie. Prima impresie e mincinoasă, se bazează mai mult pe experienţa anterioară, pe anumite preconcepţii, pe tare ancestrale, şi de cele mai multe ori nu are nicio legătură cu realitatea. Întotdeauna am aruncat la gunoi prima impresie, am aşteptat o vreme, am mai vorbit, am mai ascultat, am mai observat, abia apoi am pus eticheta.

Este imposibil să cunoşti pe cineva după prima privire, după primul cuvânt rostit. Poate e într-o zi proastă, are o durere de cap, nu i-a priit prânzul sau s-a certat cu şeful. Sau poate exact pe dos, e într-o zi mai bună decât de obicei, şi-a pus o mască mai cuceritoare, vrea să obţină ceva de la tine. La fel, cred că oricine greşeşte o dată e om. Noi, ăştia, non-zeii, suntem imperfecţi, şi greşim. Nicio greşeală, oricât de mare, nu e impardonabilă. Chiar şi în Biblie spune, când cineva îţi dă o palmă, întoarce şi obrazul celălalt…

…Dar dacă ţi-a pălmuit şi celălalt obraz, şi tot mai vrea să dea? Îi oferi ceafa, sau altă parte a corpului, spre pălmuire? Sau îi frigi o palmă de-i muţi faţa la spate? Biblia nu spune ce să faci mai departe de a doua palmă. Fiecare pe cont propriu. Iar eu, nefiind oricum o persoană foarte religioasă, am ales varianta a doua. Unora nici măcar nu le-am oferit şansa de a încerca a treia oară, iar cei care totuşi au încercat, au regretat. Şi aici nu mă refer la palme reale, pentru că sunt pacifist şi nu-mi place să mă bag în conflicte fizice. Doar din cele morale.

Există numai una sau două excepţii, când am permis anumitor persoane să încalce regula lui trei. Şi nu mă refer acum la părinţi sau familie, ei intră în altă categorie. Am plecat capul şi am aşteptat cuminte următoarele palme. De ce? Nu ştiu. Poate aveau ceva mai deosebit, poate eu speram că au ceva mai deosebit. Poate că optimismul meu a fost mult mai mare decât de obicei. Bine totuşi că nu mi se întâmplă asta prea des. Pentru că, revin, cine greşeste odată e om, cine greşeşte a doua oară e optimist, dar cine greşeşte a treia oară e prost. Şi eu zic că prost n-aş fi…

Be Sociable, Share!

•