Rămăsesem dator cu episodul 4 din 2011, și uite că în sfârșit am reușit să urc pozele. Se petrecea în noiembrie (cadou de ziua mea de la iubita mea soție), când am vizitat Madridul, la invitația vărului meu.

Pot spune că am fost impresionați de trei lucruri: curățenia (o diferență majoră față de Paris), buna creștere a localnicilor și sistemul de transport.

Poate pentru că nu este o atracție turistică majoră, sau poate că are edili mai harnici decât în alte părți, Madridul este un oraș foarte – FOARTE – curat. Nu am găsit mizerii pe stradă, metroul nu miroase a rânced și transpirat, iar clădirile sunt îngrijite aproape „nemțește”.

Cât despre oameni, sunt foarte binevoitori și respectuoși, și chiar dacă au ceva din caracterul latin, sunt la mare distanță de italieni. N-ai să-i vezi că se înghesuie la urcarea în autobuz, nu se ceartă în gura mare de la balcon, și nu sunt aproape deloc xenofobi (naționaliști da, dar nu xenofobi).

Ce ne-a plăcut însă cel mai mult a fost sistemul de transport (poate și fiindcă am avut ocazia să-l vedem mai îndeaproape). Deși nu am stat în Madrid (de fapt) ci în Coslada (orașul „românesc” de lângă capitală), trenul până în Atocha făcea mai puțin de 20 de minute. Metroul este la fel de bine dezvoltat ca în Paris (deși ceva mai scump), dar, cum ziceam, difereța de miros este enormă. Și mult mai puțini… ciudați în vagoane. Iar autostrăzile… wow! Până și șoseaua de centură face de râs autostrăzile noastre (toate 3 la un loc).

În privința mâncărurilor, nu căutați prea mult produse tradiționale. În afară de tapas, churros și paella, restul produselor sunt destul de asemănătoare cu ale noastre. Vă recomand să încercați berea locală și vinul. La dulciuri nu stau prea bine – arată bine, dar nu sunt așa grozave la gust.

Dacă aveți posibilitatea, vizitați orășelele din zona Madrid, sunt multe lucruri de văzut. Noi am mers în Segovia și Toledo, ambele merită drumul.